IDENTIFICAREA BENEFICIARILOR SI CLIENTILOR PLATITORI
În multe cazuri, consumatorii finali (beneficiarii) ai bunurilor/ serviciilor oferite de către întreprinderea socială diferă de cei care cumpără efectiv aceste bunuri/ servicii (clienții – plătitori).
Aceasta se datorează faptului că adesea beneficiarii întreprinderii sociale au o capacitate de plată redusă.
Acest fapt reduce şi şansele întreprinderii de a realiza venituri exclusiv din vânzarea de servicii către aceşti consumatori finali – beneficiari. Desigur, existǎ întreprinderi sociale cum ar fi cele culturale sau de protecţia mediului unde clienții-plătitori sunt şi consumatorii finali; aceștia pot dona sau cumpăra serviciile, ceea ce poate genera resurse suficiente pentru viabilitatea economică a întreprinderii. De exemplu, serviciile de ecoturism, turism ştiinţific sau de aventură într-o zonă protejată natural pot genera venituri necesare conservării faunei şi florei şi derulării unor activităţi economice sustenabile în comunităţile locale respective.
Întreprinderile sociale țintesc adesea două segmente de public distincte: clienții-plătitori şi beneficiarii-consumatori. Prin deservirea celor din urmă întreprinderile îşi realizează misiunea socialǎ. Prin atragerea celor dintâi se asigură viabilitatea economicǎ a întreprinderii.
Cine poate constitui piața de clienți-plătitori ai unei întreprinderi sociale
| Piata-platitori | Descriere | Exemplu |
| Beneficiarii plătesc direct serviciul pe care îl primesc | Clientul plătitor al întreprinderii sociale este utilizatorul serviciului pe care întreprinderea îl furnizează; adeseori acesta este si membru al organizației care deține întreprinderea | Membrii CAR plătesc serviciile pe care le primesc de la întreprindere, dar întreprinderea oferă aceste servicii în alte condiții decât cele de pe piața liberă. Plătitorii serviciilor coincid cu beneficiarii organizației. |
| Publicul general | Consumatorii din piața liberă care cumpără bunurile și serviciile întreprinderii. | Publicul larg plătește pentru cursuri de ceramică organizate de o fundație culturală. |
| O a treia parte plătește serviciul pe care îl primește utilizatorul | Plătitorul serviciului este diferit de beneficiar.
A treia parte – clienții plătitori a unei întreprinderi sociale sunt donatorii individuali sau alte tipuri de clienți instituționali privați sau publici. |
Casele de asigurări de sănătate plătesc pentru partea medicală a serviciilor de îngrijiri la domiciliu pentru acei clienți care sunt asigurați.
Mame singure care lucrează primesc vouchere pentru servcii de îngrijire copii. |
| Alte organizații private – societăți comerciale sau întreprinderi sociale, entități non- profit | Acestea achiziționează bunuri sau servicii de la o întreprindere socială.
Daca întreprinderea este atelier protejat vor avea și unele beneficii fiscale. |
Companii responsabile social aleg să cumpere bunuri sau servicii de la o întreprindere socială sau pur și simplu de la un atelier protejat pentru beneficii fiscale. |
| Achiziții publice – contracte din partea autorităților publice | Autoritățile publice achiziționează bunuri sau servicii de la întreprinderi sociale | O primărie achiziționează servicii de curățenie și întreținere spații verzi de la o fundație care a organizat astfel de servicii cu tinerele care ies din instituțiile de protecția a copiilor. |
Be the first to comment.