PERSPECTIVE ASUPRA RESPONSABILITATII SOCIALE CORPORATISTE
Prin RSC, corporațiile încearcă să facă trecerea de la o cultură dominată economic, la una care îşi mută atenția asupra comunității în care operează. Apariţia diverselor companii multinaţionale pe piaţa forţei de muncă din România aduce în prim plan şi nivelul de reuşită a acestor companii de a acţiona cu o moralitate bazată pe responsabilitate.
| Cuvinte cheie: responsabilitate socială corporativă, corporație, dezvoltare durabilă, strategie eficientă, comunitate
Modelul cel mai cunoscut al RSC este alcătuit din patru tipuri de responsabilităţi care sunt solicitate imperativ de societate, în urma interacțiunii directe sau indirecte cu corporația: · Responsabilităţile economice se referă la faptul că o companie trebuie să fie funcţională din punct de vedere economic şi competitivă pe piaţa pe care activează; · Responsabilităţile legale se referă la obligativitatea companiilor de a respecta cadrul legal existent în societate, acesta reflectând convingerile morale ale societății; · Responsabilitățile etice se referă la respectarea unor norme și practici echitabile, juste în cadrul de afaceri și față de mediul extern al companiilor; · Responsabilitățile filantropice se situează la cel mai înalt nivel al CSR-ului și se referă la acte caritabile, dezvoltarea de programe sociale complexe pentru cei dezavantajați, construirea unui sistem de servicii și facilități recreative pentru angajați și pentru familiile acestora, finanțarea unor unități de învățământ din cadrul comunității respective, acordarea de burse, granturi. . |
| La acestea se adauga si principiul managementului orientat către grupurile cointeresate, conform căruia managementul unei corporații are obligații față de investitori, față de grupurile care pot fi afectate de deciziile corporațiilor și față de grupurile care pot influența prin acțiunile lor dezvoltarea pe termen lung a corporației: societatea civilă, agențiile guvernamentale de reglementare și control, precum și massmedia.
|
Solidaritatea socială este identificată în cazul corporaţiilor prin conştientizarea consecinţelor acţiunilor sale asupra viitorului comunităţii în care activează. Acesta este şi motivul pentru care corporaţiile includ în activităţile sale economice, şi activităţi ce ţin de social şi ecologic.
Managementul corporaţiilor este îndreptat către necesitatea responsabilităţii sociale ca tip de comportament ce le poate aduce beneficii economice. O corporație devine un cetăţean corporatist prin asumarea și respectarea uneia sau a mai multor responsabilități din cele patru categorii la care se referă Carroll și Buchholz. Cei doi autori includ în aceste categorii următoarele aspecte: responsabilitatea față de mediu, comportamentul față de angajați, practicile etice, produsele sigure și de încredere, filantropia corporativă strategică, voluntariatul încurajat de angajator și progamele de implicare în comunitate. Prin conceptul de civism corporatist, corporaţiile îşi asumă responsabilitatea socială şi se angajează voluntar în acţiuni folositoare societăţii, acţiuni la care nu sunt obligate prin lege şi care depăşesc sfera obligaţiilor legale şi fiscale minimale.
O problemă identificată referitor la programele RSC este lipsa de transparență, unde efectele sociale şi bugetul alocat nu sunt communicate publicului. În literatura de specialitate se recomandă ca programele să fie însoţite de o strategie de comunicare care să conţină modul în care sa implicat corporaţia, precum și partenerii săi, cum au fost utilizate fondurile și care au fost rezultatele concrete. În cele din urmă, acesta este scopul existenței conceptului de responsabilitate socială corporatistă și rolul departamentului de RSC: de a oferi un set de norme, valori, atitudini și comportamente pe care corporația să le folosească ca model în strategiile și activitățile de RSC. Se dorește și se așteaptă, căci comunitatea locală are o astfel de viziune, ca și corporațiile să contribuie la dezvoltarea societății din care fac parte și angajații săi.
| Termenul de responsabilitate socială corporativă îşi are rădăcinile în SUA unde s-a arătat că succesul economic depinde de contextele sociale. Aici există o tradiţie de asumare a responsabilităţii sub forma ajutorului filantropic, bazat pe obligaţia morală faţă de indivizi şi faţă de companie. |
Mai apoi, RSC a fost preluată de către alte economii capitaliste, în principal de către cele europene. Acestea erau economii similare în multe privinţe cu cea americană, prin urmare RSC fiind aplicată la acelaşi tip de raţionalitate economică şi socială, însă se consideră ca RSC este adoptată de către o ţară prin imitaţie ca o practică transnaţională fiind un stil american de RSC, dar un mod european de raportare la RSC.
Capitalismul românesc contemporan este o consecinţă a privatizării marilor întreprinderi, privatizările fiind o condiţie de acceptare a cererii României de aderare la Uniunea Europeană.
Diferenţa dintre România şi alte ţări cu o economie capitalistă structurată şi eficientă se poate identifica prin faptul că RSC este mai mult o dimensiune de relații publice care are scopul de îmbunătăţire a imaginii corporațiilor în fața cetățenilor decât o modalitate de dezvoltare a întregii societăţi, așa cum este de dorit.
Dacă ne referim la Europa, responsabilitatea socială corporatistă și strategiile corporațiilor în departamentul de RSC au ca model Directiva 2014/95/UE care conține definiţiile şi standardele referitoare la RSC în Uniunea Europeană. A se înțelege că această directivă obligă întreprinderile de interes public cu peste 500 de angajaţi să publice o declaraţie nefinanciară care să conţină informaţii privind cel puţin aspectele de mediu, sociale şi de personal, respectarea drepturilor omului şi combaterea corupţiei şi a dării de mita.
Be the first to comment.