Piata Muncii in tranzitia catre economia verde – oportunitati si provocari
Tranziția către o economie verde este determinată în principal de o tendință pe termen lung la nivel mondial de diminuare a resurselor și de creștere a prețurilor la energie și la materii prime, tendință exacerbată de dependența crescândă a Europei de importurile de resurse. Pentru a face față acestor provocări, UE a pus în aplicare o serie de politici și strategii care vizează sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, consolidând în același timp competitivitatea UE.
Este pe deplin recunoscut faptul că o tranziție de succes către o economie verde și eficientă atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al utilizării resurselor va remodela piețele muncii. Prin urmare, este necesară o bună înțelegere a implicațiilor asupra pieței muncii pentru a anticipa și a gestiona adecvat ajustările structurale.
S-au creat numeroase locuri de muncă în sectorul bunurilor și serviciilor de mediu– la care se face referire adesea ca „locuri de muncă verzi” – chiar și în timpul crizei economice. Potențialul de creare de locuri de muncă legate de producția de energie din surse regenerabile, eficiența energetică, gestionarea deșeurilor și a apei, calitatea aerului, refacerea și conservarea biodiversității și dezvoltarea infrastructurii verzi este semnificativ și este rezistent la variațiile ciclului economic.
De exemplu, o majorare cu 1 % a ratei de creștere a industriei apei din Europa poate crea între 10 000 și 20 000 de noi locuri de muncă. Se estimează că turismul și activitățile de agrement în siturile Natura 2000 sprijină în mod direct aproximativ 8 milioane de locuri de muncă, reprezentând 6 % din totalul locurilor de muncă din UE. Punerea în aplicare a legislației existente în materie de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor ar putea crea peste 400 000 de noi locuri de muncă, permițând în același timp deschiderea de noi piețe, utilizarea mai eficientă a resurselor, reducerea dependenței de importurile de materii prime și reducerea presiunii asupra mediului.
Transformarea internă și redefinirea locurilor de muncă vor afecta sectoare cu un procent ridicat de emisii (energie, transport, agricultură, construcții, care sunt responsabile de 33 %, 20 %, 12 % și, respectiv, 12 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE). Creșterea investițiilor în izolare și în eficiența energetică poate avea un impact pozitiv asupra creării de locuri de muncă în sectorul construcțiilor, unde peste patru milioane de lucrători vor avea nevoie să își amelioreze competențele. De asemenea, ar trebui create locuri de muncă în sectorul biomasei și al biocarburanților. În sectorul agricol și în cel forestier, componentele ecologizante recent introduse îmbunătățesc furnizarea de servicii publice în agricultură și silvicultură, asigurând, în același timp, creșterea verde în aceste sectoare. Există oportunități pentru crearea de locuri de muncă în sectorul agricol, în special prin producția de calitate, agricultura ecologică, gestionarea spațiilor naturale, agroturismul ecologic, serviciile verzi (de mediu) și/sau infrastructura în zonele rurale.
Pentru industriile energointensive (de exemplu, industria chimică sau siderurgică), situația este mai complexă, deoarece acestea se confruntă cu provocări, dar în aceeași măsură beneficiază și de oportunități care decurg din necesitatea de a reduce emisiile și din dezvoltarea de noi sectoare și produse. Pentru a soluționa problema competitivității industriilor care sunt expuse riscului de delocalizare din cauza impactului politicilor privind schimbările climatice, Comisia a luat măsuri pentru a preveni „relocarea emisiilor de dioxid de carbon”. Se estimează că într-o industrie chimică mai ecologică se pot crea mai multe locuri de muncă decât în industria petrolieră și în industria chimică actuală. În industria siderurgică, utilizarea materialelor reciclate, cum ar fi resturile de oțel, conduce la economii energetice majore și, prin urmare, are un impact pozitiv asupra competitivității sectorului.
În ceea ce privește economia în ansamblul său, prin creșterea eficienței proceselor de producție, prin adoptarea de soluții inovatoare de economisire a resurselor, prin dezvoltarea unor noi modele de afaceri sau a unor modele care oferă produse și servicii mai sustenabile, societățile comerciale pot să își extindă piețele și să creeze noi locuri de muncă, transformându-le în același timp pe cele existente. Productivitatea resurselor în UE a crescut cu 20 % în perioada 2000-2011. Menținerea acestui nivel ar conduce la o creștere suplimentară de 30 % până în 2030 și ar putea duce la o creștere a PIB cu aproape 1 %, creând, în același timp, peste două milioane de locuri de muncă.
Be the first to comment.