Discriminarea de gen- o problema actuala -

By step on February 24, 2020

Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei

Obiectiv specific: 4.16 Consolidarea capacității întreprinderilor de economie sociala de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă

Titlu proiect: “IES- Inovare in Economia Sociala”

Cod SMIS proiect: 127700

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

 

Discriminarea de gen- o problema actuala -

 

EGALITATEA DE GEN reprezintă un deziderat pentru ca nevoile și interesele diferite ale femeilor și bărbaților să fie valorizate și promovate în mod egal. Cercetările în domeniul egalității de gen indică existența unor dezavantaje trăite de femei comparativ cu bărbații în ceea ce privește accesul pe piața muncii, remunerația, pozițiile de decizie, etc.
România se situează pe locul 25 în UE în ceea ce privește indicele egalității de gen, cu 54.5 din 100 de puncte. Scorul este cu 12.9 puncte mai mic decât media UE.   Indicele din 2019 pune un accent special pe echilibrul dintre viața profesională și cea privată și legătura acestuia cu egalitatea de gen. Concediul pentru creșterea copilului este una dintre măsurile politice importante de sprijinire a părinților care caută un echilibru între sarcinile de îngrijire și viața profesională, care însă nu este disponibil pentru toți. În UE, 28 % dintre femei și 20 % dintre bărbați nu pot beneficia de concediul pentru creșterea copilului.   Numărul femeilor antreprenoare din România este de două ori mai mic decât cel al bărbaţilor cu această poziţie.   Diferenţa salarială între bărbaţi şi femei poate fi explicată prin ceea ce se numeşte segregare ocupaţională. Segregarea pe orizontală se referă la tendinţa de a angaja femeile şi bărbaţii în ocupaţii diferite. De aici reies domenii feminizate în care remuneraţiile sunt mai reduse. Segregarea pe verticală se referă la tendinţa de a angaja femeile şi bărbaţii pentru poziţii diferite în cadrul aceleiaşi profesii sau domeniu profesional.
:  Domeniul cu cel mai mic punctaj o reprezintă puterea, care se referă la egalitatea în procesul de luare a deciziilor. Cu toate acestea, este domeniul în care se înregistrează cele mai mari progrese. Acest lucru a fost determinat în principal de creșterea numărului de femei în consiliile de administrație ale companiilor, chiar dacă numai în câteva state membre. Franța este singura care deține cel puțin 40 % din fiecare gen în consiliile de administrație ale societăților cotate la bursă.   În cadrul analizei echilibrului dintre viața profesională și cea privată, indicele a examinat, de asemenea, dacă femeile și bărbații au aceleași oportunități în ceea ce privește flexibilitatea timpului de lucru, participarea la cursuri de formare, utilizarea transporturilor și efectuarea navetei. Un element important al echilibrului dintre viața profesională și cea privată îl constituie programul de lucru flexibil. Tabloul de bord al EIGE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată prezintă diferitele opțiuni pe care le au la îndemână oamenii pentru a realiza echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Acesta arată dacă opțiunile sunt disponibile în mod egal pentru femei și bărbați și oferă idei noi pentru monitorizarea pilonului european al drepturilor sociale și a inițiativei sale privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată.   Dacă vorbim despre recrutarea într-un loc de muncă în România, există diferențe importante de atitudine față de bărbați în comparație cu modul în care sunt tratate femeile. Diferențele există și în ceea ce privește formarea şi perfecţionarea profesională, promovarea, salarizarea, efectele concediului de creștere a copilului asupra viitorului profesional, dar şi hărţuirea sexuală. Conform cercetărilor realizate în ultimii 15 ani, o majoritate îngrijorătoare a persoanelor hărţuite la locul de muncă sunt femei. Cel mai des trec prin cazuri de hărțuire sexuală la locul de muncă femeile sub 30 de ani, din mediul urban şi contrar stereotipurilor legate de educaţie, acestea au studii superioare. În majoritatea cazurilor agresorii fac parte din categoria persoanelor cu funcţii superioare.   Jumătate din forța de muncă feminină din România ocupă posturi slab plătite: asistente administrative, vânzătoare, lucrătoare slab calificate sau necalificate. În plus, femeile din România se confruntă adesea cu refuzul la angajare din cauza vârstei lor, indiferent că vorbim de tinerețe sau maturitate.

 

 

Comments