Platforma IES este locul de intalnire al actorilor relevanti din economia sociala, menit sa faciliteze comunicarea intre acestia, schimbul de bune practici si dezvoltarea sustinuta a structurilor de economie sociala din Romania.

Aici puteti gasi informatii despre finantarile potrivite activitatii dumneavoastra, dar si un marketplace unde va puteti crea un profil complet, astfel incat produsele si serviciile dumneavoastra sa fie vizibile si accesibile unui numar cat mai mare de persoane interesate, instrumente de dezvoltare profesionala si personala a antreprenorilor din economia sociala.

Va asteptam sa vizitati si sa beneficiati de instrumentele puse la dispozitia antreprenorilor in economia sociala, https://hub-ies.ro/

_____________________________________________________________________________________________________________________

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Pentru informații detaliate despre celelate programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară 4: „Incluziunea sociala si combaterea saracieii”

Obiectivul specific 4.16 „Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă”

Titlu proiect: „IES – Inovare in Economia Sociala”

Nr. contract: POCU/449/4/16/127700

Prin apelul de proiecte „Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale în mediul urban” se urmăreşte îmbunătăţirea accesului la piaţa muncii şi măsuri de activare pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, pentru şomerii de lungă durată şi grupurile defavorizate de pe piaţa muncii şi pentru persoanele inactive, prin sprijinirea a 720 de întreprinderi sociale şi crearea unui număr de 3.064 de noi locuri de muncă.

Scopul apelului de proiecte vizează sporirea investiţiilor în dezvoltarea antreprenoriatului social, în special în domenii cu valoare adăugată ridicată şi are în vedere dezvoltarea de scheme de sprijin şi garanţii pentru persoanele din mediul urban care doresc să devină antreprenori în domeniul economiei sociale, stimularea economiei sociale şi antreprenoriatului social care să asigure locuri de muncă pentru persoane vulnerabile şi nu numai.

Bugetul total alocat apelului de proiecte este de 104,91 de milioane de euro, ce vor putea fi accesaţi de entităţi ale economiei sociale, reţele, uniuni, federaţii din sectorul economiei sociale, dar şi de furnizori de formare profesională autorizaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii de ocupare acreditaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii sociale, organizaţii sindicale şi organizaţii patronale, asociaţii profesionale, camere de comerţ şi industrie, ONG-uri.

Proiectele vor fi finanţate prin Programul Educaţie şi Ocupare, iar activităţile eligibile obligatorii în cadrul acestui apel vor avea drept scop asigurarea sprijinului necesar pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale în mediul urban, inclusiv monitorizarea implementării planurilor de afaceri şi asigurarea sustenabilităţii planurilor de afaceri.

Valoarea totală maximă eligibilă a unui proiect este de 3 milioane de euro.

Pentru întreprinderile sociale înfiinţate în mediul rural, proiectele vor fi finanţate prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială, cu un buget de 109,46 de milioane de euro. Grupul ţintă include persoanele care doresc să înfiinţeze întreprinderi sociale în comunităţile rurale, dar şi persoanele vulnerabile, iar numărul întreprinderilor sprijinite în urma apelului de proiecte este de 735.

În cadrul prezentului apel nu vor fi finanţate proiecte a căror valoare a asistenţei financiare nerambursabile este mai mică sau egală cu 201.000 de euro.

Perioada de consultare publică pentru cele două ghiduri ale solicitantului se va încheia în data de 25 mai 2023, perioada estimată pentru lansarea apelurilor fiind prima parte a lunii iunie 2023.

Politicile de sustenabilitate adoptate la nivelul statelor sau mediului privat scot în evidență efectul pe care îl pot avea în viitor politicile practicate și activitățile economice asupra societății în ansamblu, ecosistemelor și economiei în sensul larg. Conceptul de sustenabilitate corespunde de cele mai multe ori ideii potrivit căreia, în lipsa unor schimbări majore a modului nostru de viață, planeta va suferi o deteriorare ireversibilă.

Pe măsură ce îngrijorările privind schimbările climatice, pierderea biodiversității și gradul ridicat de poluare au devenit o prioritate pe agenda de lucru a factorilor de decizie la nivel de state, societatea globală a adoptat la scară largă politicile de sustenabilitate, în principal prin implementarea unor practici sustenabile de business și prin creșterea investițiilor în tehnologii verzi, prietenoase cu mediul înconjurător.

Conceptul de sustenabilitate se bazează pe trei piloni principali: economic, mediu și social – informal cunoscuți drept profit, planetă și oameni.

În timp ce sustenabilitatea economică se concentrează pe conservarea resurselor naturale care oferă materii prime pentru activitățile de producție, sustenabilitatea de mediu aduce în atenție importanța eco-sistemelor care asigură viața: aerul, apa și solul. În schimb, sustenabilitatea socială se concentrează pe efectele pe care sistemele economice îl au asupra umanității și acționează în direcția unor aspecte precum eradicarea sărăciei și a foametei sau lupta împotriva inegalității de orice fel.

În mediul de afaceri, sustenabilitatea se referă la mai mult decât o atitudine responsabilă față de mediul înconjurător. Harvard Business School propune două modalități de măsurare a practicilor de sustenabilitate în afaceri: efectul unei afaceri asupra mediului și efectul unei afaceri asupra societății, cu scopul final ca obiectivele de sustenabilitate ale unei companii să aibă un efect pozitiv cel puțin asupra uneia dintre cele două arii.

De altfel, sustenabilitatea corporativă a apărut ca un răspuns la îngrijorările din spațiul public privind impactul negativ pe termen lung pe care concentrarea mediului de business pe profituri obținute pe termen scurt o poate avea. Ca atare, reducerea emisiilor de carbon și a energiei electrice, obținerea de materii prime necesare procesului de producție din surse de tip fair-trade sau un management eficient al deșeurilor sunt printre cele mai generale măsuri incluse astăzi în strategiile de business ale companiilor, indiferent de domeniul lor de activitate.

Una dintre declarațiile cuprinse în Agenda 2030 de sustenabilitate stabilită de Națiunile Unite, ca parte din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) se referă la faptul că nu poate exista dezvoltare durabilă fără pace, așa cum nu poate exista pace fără dezvoltare durabilă.

Nu poate exista o dezvoltare economică sănătoasă a unei companii, fără integrarea conceptului de sustenabilitate în strategia de business a acesteia. Lucru pe care și cel mai recent studiu al Gartner, realizat în iunie anul trecut îl arată.

87% din liderii de business respondenți în cadrul studiului se așteaptă ca organizațiile pentru care lucrează să crească investițiile în sustenabilitate în următorii doi ani.

Același studiu arată că 86% din liderii de business văd sustenabilitatea ca o investiție care le protejează organizația de disrupere. În plus, 83% dintre aceștia afirmă că acțiunile înscrise în sfera sustenabilității au creat direct atât valoare pe termen scurt cât și valoare pe termen lung pentru companiile lor, în timp ce 80% au afirmat că sustenabilitatea le-a ajutat organizațiile să-și optimizeze și să-și diminueze costurile. În mod particular, ariile principale în care respondenții au afirmat că programele de sustenabilitate contribuie la reducerea creșterii costurilor sunt consumul de energie – inclusiv energie electrică (65%), călătoriile de afaceri (42%) și tranzacțiile comerciale (40%), urmate, printre altele, de productivitate (33%), costurile cu eliminarea deșeurilor (25%) și costurile cu ambalajele (18%), etc.

Sustenabilitatea poate facilita crearea de valoare nouă și poate genera noi oportunități de creștere a business-ului.

Domeniul economiei sociale, stabilirea măsurilor de promovare şi de sprijinire a economiei sociale, precum şi condiţiile de atestare a întreprinderilor sociale şi de certificare a întreprinderilor sociale de inserţie sunt reglementate de Legea nr. 219/ 2015 privind economia socială, cu modificările şi completările ulterioare. Contribuind la dezvoltarea comunităţilor locale, economia socială are ca obiective consolidarea coeziunii economice şi sociale, ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea serviciilor sociale.

Întreprinderile sociale și întreprinderile sociale de inserție beneficiază de gratuitate pentru emiterea atestatului sau/și a mărcii sociale, precum și înregistrarea în Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale (RUEIS). Serviciile de atestare și de certificare sunt oferite de ANOFM prin agențiile teritoriale de profil. Compartimentele de economie socială din cadrul agențiilor teritoriale informează și acordă sprijin metodologic pentru derularea procedurii de atestare/certificare a întreprinderilor sociale/ întreprinderilor sociale de inserție, precum și pentru desfășurarea activității acestora în raport cu drepturile și obligațiile acestora în calitate de întreprinderi sociale/întreprinderi sociale de inserție.

Demersurile întreprinse pentru stimularea dezvoltării domeniului economiei sociale se concretizează în creşterea numărului de entităţi de economie socială, la data de 31 martie 2023 fiind înregistrate în Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale (RUEIS) un număr de 2.895 atestate de întreprindere socială și 218 certificate de întreprindere socială de inserție. Aceste entităţi activează în diferite sectoare, cum ar fi agricultura, turismul, serviciile sociale, energiile regenerabile etc.Ele contribuie la crearea de locuri de muncă, incluziunea socială și dezvoltarea comunităților locale.

Potrivit legii, economia socială contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale; crearea de locuri de muncă; dezvoltarea incluziunii şi coeziunii sociale; tranziţia către economia circulară şi inovarea socială; implicarea persoanelor din grupul vulnerabil în activităţi cu caracter social şi/sau activităţi economice; accesul persoanelor din grupul vulnerabil la resursele şi serviciile comunităţii.

CINE POATE ACCESA:

• Societățile sau societățile cooperative din regiunea Sud-Muntenia, constituite în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau a Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, care se încadrează, conform Legii nr.346/2004, în categoria microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici non agricole din mediul rural și din mediul urban care:

• au desfășurat activitate în regiunea Sud Muntenia pe o perioadă corespunzătoare, cel puțin, unui an fiscal integral anterior depunerii cererii de finanțare, cel puțin, începând cu data de 1 ianuarie 2022,
• nu au avut activitatea suspendată temporar oricând în anul curent depunerii cererii de finanțare – 2023 și în anul fiscal anterior, respectiv 2022,
• au înregistrat profit din exploatare (> 0 lei) în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare, respectiv 2022,
• nu intră în categoria de “întreprinderi aflate în dificultate”;
• au sediul social în Regiunea Sud Muntenia, cel puțin, începând cu data de 1 ianuarie 2022;
• nu se află în stare de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, lichidare sau suspendare temporară a activității sau nu se află în situații similare în urma unei proceduri de aceeași natură prevăzute de legislația sau de reglementările naționale.

PERIOADA DE IMPLEMENTARE:

• Perioada de implementare a activităților proiectului nu depășește 31 decembrie 2029.

FINANTARE:

• 000 – 200.000 euro – aport propriu minimum 10% (pentru punctaj maxim 20%);

CHELTUIELI ELIGIBILE:

• Lucrări de construire, extindere, spatii de productie/prestare de servicii, inclusiv:
• Amenajarea terenului;
• Asigurarea utilitatilor, branşamente etc.
• Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste;

• Echipamente, dotări, active corporale;

• Servicii;

• Cheltuieli cu active necorporale brevete, licenţe, mărci comerciale, programe informatice, alte drepturi şi active similare.

• Consultanța, respectiv:
• Proiectare şi asistenţă tehnică;
• Organizarea procedurilor de achiziție;
• Management de proiect;
• Audit financiar;

• Informare şi publicitate

• Comisioane, cote, taxe;

• Cheltuieli cu activități de internaționalizare;

• TVA nedeductibilă.

CINE POATE ACCESA:

• Solicitantul este societate sau societate cooperativă care se încadrează, în sensul Legii 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, în următoarele categorii:
• microîntreprinderi – au mai puțin de 10 salariați şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei – din mediul urban,
• întreprinderi mici – au între 10 și mai puțin de 50 salariați şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei – din mediul urban sau rural,
• întreprinderi mijlocii – au între 50 și mai puțin de 250 salariați şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro – din mediul urban sau rural.

PERIOADA DE IMPLEMENTARE:

• Perioada de implementare a activităților proiectului nu depășește 31 decembrie 2029.

FINANTARE:

• 000 – 1.500.000 euro – aport propriu minimum 10% (pentru punctaj maxim 20%);

CHELTUIELI ELIGIBILE:

• Amenajarea terenului:
• demolări, demontări, dezafectări, defrișări, colectare, sortare și transport la depozitele autorizate al deșeurilor rezultate, sistematizări pe verticală, accesuri/drumuri/alei/parcări/drenuri/rigole/canale de scurgere, ziduri de sprijin, drenaje, epuismente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investiția de bază), devieri de cursuri de apă, descărcări de sarcină arheologică, lucrări pentru pregătirea amplasamentului;

• Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială:
• plantare de copaci, reamenajare spatii verzi, lucrări/acțiuni pentru protecția mediului.

• Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilităților (devieri rețele de utilități din amplasament):
• alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrică, telecomunicații, drumuri de acces, alte utilități. care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic ca aparținând obiectivului de investiție.

• Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică:
• Studii
• Obținerea avize, acorduri, autorizații:
• obținerea/prelungirea valabilității certificatului de urbanism,
• obținerea/prelungirea valabilității autorizației de construire/desființare,
• obținerea avizelor și acordurilor pentru racorduri și branșamente la rețele publice de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze, alimentare cu agent termic, energie electrică, telefonie,
• obținerea certificatului de nomenclatură stradală și adresă;
• întocmirea documentației cadastrale, obținerea numărului cadastral provizoriu și înregistrarea imobilului în cartea funciară;
• obținerea actului administrativ al autorității competente pentru protecția mediului;
• obținerea avizului de protecție civilă/PSI;
• certificarea sistemelor de management;

• alte avize, acorduri și autorizații.

• Proiectare și inginerie:
• elaborare documentații tehnice necesare în vederea obținerii acordurilor, avizelor și autorizațiilor aferente obiectivului de investiție (documentații ce stau la baza emiterii avizelor ADR Centru – Autoritate de Management Programul Regiunea Centru 2021-2027 I E-mail: office@adrcentru.ro I www.adrcentru.ro 45 acordurile impuse prin certificatul de urbanism, documentații urbanistice, studii de impact, studii/expertize de amplasament, studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției).
• actualizarea documentațiilor tehnice pentru introducerea de masuri de imunizarea la schimbări climatice în conformitate cu cerințele din Comunicarea Comisiei Europene privind Orientările tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 publicate la 16 septembrie 2021 (2021/C 373/01)
• Pentru lucrările de creștere a performanței energetice a clădirilor ca urmare a modernizărilor/reabilitărilor se includ cheltuielile pentru efectuarea auditului energetic;

• Consultanță:
• plata serviciilor de consultanță la elaborarea cererii de finanțare, a planului de afaceri și anexelor acestora
• plata serviciilor de consultanță în domeniul managementului proiectului,
• serviciile de consultanță la elaborarea, organizarea și derularea procedurilor de achiziții publice.

• Asistență tehnică:
• asistența tehnică din partea proiectantului (în cazul în care aceasta nu intră în tarifarea proiectului), pe perioada de execuție a lucrărilor pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de către Inspectoratul de Stat în Construcții;
• dirigenție de șantier, asigurată de personal tehnic de specialitate, autorizat, conform prevederilor legale pentru verificarea execuției lucrărilor de construcții și instalații.

• Cheltuieli pentru investiția de bază:
• Lucrările de construcții și instalații,
• Montaj utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale,
• Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj,
• Dotări (utilaje, echipamente tehnologice și funcționale fără montaj, dotări).

• Alte cheltuieli:
• Organizare șantier,
• Comisioane, cote și taxe
• Cheltuieli diverse si neprevăzute – în cuantum de maxim 10% din totalul valorii cheltuielilor eligibile.

• Cheltuieli de informare și publicitate;

• Cheltuieli legate de auditul financiar;

• Cheltuieli de instruire și cooperare teritorială;

• TVA nedeductibilă.

În anul 2015, ONU (Organizația Națiunilor Unite) a conturat un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (SDG) – de la problemele care țin de mediu, la justiție, inegalitate sau sărăcie, care să fie atinse până în 2030, pentru a gestiona cele mai importante probleme globale și a putea asigura generațiilor care urmează un viitor mai bun.

Eurostat este organismul Comisiei Europene care se ocupă cu statistica la nivelul UE și monitorizează în mod regulat procesul în care avansează implementarea acestor 17 SDG-uri. Nivelul de atingere a acestor obiective se poate accesa prin aceste două resurse:

La nivel global, pe regiuni geografice

La nivel European

Conform Eurostat și Sustainable Development Report, în 2023, în România, preocuparea pentru îndeplinirea SDG-urilor este foarte ridicată, iar țara noastră se clasează pe locul 35 în Europa (din cele 166 de țări incluse în listă).

SDG-uri în România:

SDG 1: Eradicarea sărăciei și a tuturor formelor sale din toate regiunile de pe glob

SDG 2: Eradicarea foametei, îmbunătățirea securității alimentare și practicarea sustenabilă a agriculturii

SDG 3: Asigurarea unui stil de viață sănătos și a bunăstării la orice vârstă

SDG 5: Egalitatea de gen

SDG 6: Asigurarea accesului la apă curată, folosirea ei în mod sustenabil și accesul la mijloace sanitare

SDG 8: Promovarea creșterii economice sustenabile și incluzive și asigurarea unor medii de lucru productive și corecte pentru toată lumea

https://ec.europa.eu/eurostat/web/sdi/key-findings#expandable-example-content

2. Institutul Național de Statistică – Starea economică şi socială a României

Una din cele mai importante și accesibile surse de informare este reprezentată de statisticile oficiale ale statului, care pot fi accesate gratuit pe site-ul Institutului Național de Statistică https://insse.ro/cms/ro, oricând și de oriunde.

Din această sursă poți afla cele mai relevante informații publice despre Starea economică şi socială a României din prezent: https://insse.ro/cms/ro/tags/starea-economica-si-sociala-romaniei.

Spre exemplu, conform unui raport INS din 2021 despre tendințele sociale, sistemul de protecţie socială din România, prin toate schemele de protecţie pe care le cuprinde, asigură o plasă de siguranţă pentru populaţia defavorizată din punctul de vedere al veniturilor disponibile.

3. Registrul național de evidență a întreprinderilor sociale din România

Acest registru este administrat de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) și indică numărul de întreprinderi sociale în fiecare județ, distribuția întreprinderilor sociale pe regiuni de dezvoltare, precum și pe județe.

În acest registru găsești informații precum:

-Date de identificare persoană juridică de drept privat

-Detalii despre Atestatul de întreprindere socială

-Marca socială

-Date tehnice şi financiare întreprindere socială

Exemple de date disponibile:

Top 5 județe după numărul de întreprinderi sociale: Alba (313), Cluj (155), Brașov (130), Maramureș (163), Dolj (124).

Topul în distribuția întreprinderilor sociale pe regiuni de dezvoltare: Centru (606), Sud-Muntenia (492), Sud-Est (401), Nord-Vest (381), Sud-Vest Oltenia (297), Nord-Est (293), Vest (114), (atestate întreprinderi sociale valabile-luna martie 2023)

https://www.anofm.ro/

Rezoluția definește economia socială și solidară ca domeniul care include cooperativele, asociațiile, societățile mutuale, fundațiile, întreprinderile sociale, grupurile de auto-ajutorare și de voluntariat. Aceasta stabilește următoarele 4 direcții:

1. Încurajează statele membre să promoveze și să pună în aplicare strategii, politici și programe naționale, locale și regionale de sprijinire și consolidare a economiei sociale și solidare:

-elaborarea statisticilor naționale;

-stimulente fiscale și achiziții publice;

-includerea economiei sociale în programele de învățământ și în inițiativele de cercetare;

-facilitarea accesului entităților din economia socială la servicii financiare și la finanțare;

-participarea actorilor din economia socială la procesul de elaborare a politicilor;

2. Încurajează entitățile relevante din sistemului de dezvoltare al ONU, inclusiv echipele de țară ale Organizației Națiunilor Unite, să acorde atenția corespunzătoare economiei sociale ca parte a instrumentelor lor de planificare și programare, în special a Cadrului de cooperare pentru dezvoltare durabilă al Organizației Națiunilor Unite.

-oferirea de sprijin statelor pentru a identifica, formula, pune în aplicare și evalua măsuri și cadre de politică coerente și favorabile pentru dezvoltarea economiei sociale ca instrument de realizare a Obiectivelor de dezvoltare durabilă.

3. Încurajează instituțiile financiare și băncile de dezvoltare să sprijine economia socială și solidară, inclusiv prin intermediul instrumentelor și mecanismelor financiare existente și noi, adaptate la toate etapele de dezvoltare.
4. Solicită Secretarului General să pregătească un raport privind punerea în aplicare a rezoluției cu ajutorul Grupului operativ al ONU pentru economia socială și solidară (luând în considerare contribuția economiei sociale și solidare la realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă).

Sursa: https://unsse.org/

Potrivit prevederilor art. 13 alin (2) lit. a) și b) din Legea nr. 219/2015 privind economia socială, întreprinderile sociale de inserție au obligația de a comunica agenţiei județene pentru ocuparea forței de muncă în raza căreia își are sediul social, rapoartele de activitate, respectiv rapoartele sociale anuale privind activitatea desfăşurată şi situaţiile financiare anuale.

Raportarea se realizează în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, sau după caz, în condițiile legii, în termen de 3 luni de la încheierea exercițiului financiar specific categoriei de persoană juridică.

SPECIALIZARE INTELIGENTĂ

CINE POATE ACCESA:

• Solicitantul este societate sau societate cooperativă care se încadrează, în sensul Legii 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, în următoarele categorii:
• microîntreprinderi – au mai puțin de 10 salariați şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei – din mediul urban,
• întreprinderi mici – au între 10 și mai puțin de 50 salariați şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei – din mediul urban sau rural,
• întreprinderi mijlocii – au între 50 și mai puțin de 250 salariați şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro – din mediul urban sau rural.

PERIOADA DE IMPLEMENTARE:

• Perioada de implementare a activităților proiectului nu depășește 31 decembrie 2029.

FINANTARE:

• 000 – 300.000 euro – aport propriu minimum 10% (pentru punctaj maxim 20%);

CHELTUIELI ELIGIBILE:

• Software achiziționat sau dezvoltat/adaptat la comandă, precum:
• sisteme/soluții de e-facturare, sisteme/soluții pentru circuit digitalizat de comandă, sisteme/soluții RPA (Robotic Process Automation), CRM (Customer Relationship Management), PLM (Product Lifecycle Management), ERP (Enterprise Resource Planning), cu posibilitate de integrare BTP (Business Technology Platform) etc.;
• alte tipuri de aplicații/licențe pentru gestiune financiară, gestiune furnizori, resurse umane, logistică;
• aplicații/licențe care să servească la configurarea și implementarea bazelor de date, la migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente;
• sisteme IoT (Internet of Things), VR/AR (Virtual/Augmented Reality) și AI (Artificial Intelligence);
• tehnologii blockchain;
• tehnologii lingvistice bazate pe inteligență artificială, tehnologii vocale, chat-bots, instrumente de traducere automată, de analiză a textului, de sinteză a vorbirii etc.;
• sisteme/soluții de administrare a spațiilor – pentru gestiunea utilităților, monitorizare consumuri etc.

• Software personalizat pentru prezența online: website-uri de prezentare și promovare, magazine, soluții de e-commerce,

• Software de securitate cibernetică (protecția tranzacțiilor online și a datelor personale): soluții pentru securizarea rețelelor, securizarea sistemelor de calcul, criptare de documente, securizarea prezenței pe internet (site-uri, conturi etc.),

• Sisteme de operare, software pentru creare de conținut (editoare de text/grafică sau altele),

• Alte tipuri de software disponibil pe piață sau creat la comandă, necesar în activitatea solicitantului care nu intră în celelalte categorii, în limitele impuse de specificul apelului,

• Cheltuieli de instalare, configurare și punere in funcțiune, inclusiv cheltuieli de testare,

• TVA nedeductibilă.