Acasa

„S.T.E.P Romania” este o asociaţie non-guvernamentală, non-profit, independentă, cu beneficiu public si are ca scop promovarea proiectelor privind protecția mediului, dezvoltarea durabilă, promovarea și dezvoltarea turismului și sportului la nivel național și internațional.

O altă componentă importantă a scopului propus este reprezentată de educația formală și non-formală (formare profesională, training-uri etc.) ale căror finalități prezintă antrenarea tinerilor în conștientizarea importanței protecției mediului, a promovării turismului, sportului si a economiei sociale, acest filon venind ca adjuvant al procesului de reușită al unei dezvoltări durabile.

Economia sociala -provocări şi soluţii în dezvoltarea unei SES

Economia sociala -provocări şi soluţii în dezvoltarea unei SES

By on February 28, 2020

Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei

Obiectiv specific: 4.16 Consolidarea capacității întreprinderilor de economie sociala de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă

Titlu proiect: “IES- Inovare in Economia Sociala”

Cod SMIS proiect: 127700

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

 

Economia sociala

-provocări şi soluţii în dezvoltarea unei SES Se poate aprecia, pe bună dreptate, că managementul unei structuri de economie socială este cu mult mai greu de realizat decât managementul unei întreprinderi economice pure. Acest lucru este valabil din câteva considerente
 Multitudinea scopurilor. O structură de economie socială urmăreşte concomitent două scopuri : unul social şi unul economic, spre deosebire de o societate comercială pură, care are un singur scop. Scopurile unei structuri de economie socială nu sunt mereu în consonanţă existând, foarte adesea, conflicte de scop şi o anumită dinámică managerială în a defini prioritatea scopurilor funcţie de situaţia şi strategia specifică de dezvoltare a organizaţiei. Chiar dacă, la nivel declarativ, specificul afacerilor sociale rezidă în i) asumarea unui scop social şi ii) utilizarea unor mijloace comerciale pentru atingerea scopului, în practică, mijloacele comerciale devin foarte uşor scopuri de o importanţă majoră în viaţa organizaţiilor contractual, o structură de economie socială are atât personal contractual, cât şi voluntari sau personal contractual cu nevoi speciale (cum ar fi, spre exemplu, persoane cu dizabilităţi sau alte persoane greu angajabile). Toate aceste categorii de personal necesită metode diferite de management, fiecare funcţionând în cadrul organizaţiei după logici şi principii manageriale diferite. Structurile de economie socială sunt astfel obligate să utilizeze moduri diferite de motivare şi coordonare, astfel încât să se asigure coexistenţa şi cooperarea eficientă a acestor categorii de personal atât de diferite.

 Multitudinea surselor de finanţare. Dacă la o societate comercială pură finanţarea se asigură exclusiv prin comercializarea bunurilor şi serviciilor produse, la o structură de economie socială finanţarea este, de regulă, asigurată printr-o multitudine de canale ce includ: comercializarea de bunuri şi servicii, donaţii în bani, donaţii de bunuri şi munca, programe de finanţare, colecte publice, evenimente caritabile de strângere de fonduri etc.

 

Toate aceste trei aspecte fac ca managementul unei structuri de economie socială să fie extrem de difícil de împlinit într-o manieră satisfăcătoare. În condiţiile în care, la dimensiuni asemănătoare, complexitatea unei structuri de economie socială este cu mult mai mare decât aceea a unei organizaţii economice pure sau a unei organizaţii de stat se impune o rafinare şi o dezvoltare superioară a practicilor de management. Ca urmare a acestei complexităţi organizaţionale şi manageriale se poate afirma că:

 Există o mare varietate de practici manageriale care răspund situaţiilor specifice ce caracterizează structurile de economie socială. Astfel, practicile manageriale optime variază de la o organizaţie la alta, funcţie de scopul social urmărit, formă de organizare (asociaţii, fundaţii, cooperative, ateliere protejate, etc), ponderea diferitelor categorii de personal (ponderea voluntarilor, a personalului contractual şi a personalului cu nevoi speciale), natura nevoilor speciale pe care le are personalul propriu (persoane cu deficienţe locomotorii sau alte tipuri de deficienţe), natura activităţii comerciale derulată, etc.

 Bunele practici sunt dificil de transferat de la o organizaţie la alta, în condiţiile unei atât de mari varietăţi de structuri de economie socială. Astfel, bunele practici conturate într-o organizaţie ce lucrează cu persoane cu dizabilităţi sunt greu sau deloc transferabile într-o organizaţie ce lucrează cu personal de etnie rromă. Ambele sunt grupuri vulnerabile, însă cu nevoi şi moduri de relaţionare extrem de diferite.

 Găsirea unei maniere eficiente de gestionare a unei structuri de economie sociale este rezultatul unui proces de căutare mai amplu şi afirmare a propriei specificităţi organizaţionale. Aceste metode de management şi marketing vor fi adaptate atât structurii proprii de personal cât şi segmentelor de clienţi pe care le vizează organizaţia.

Dificultati şi provocari în formarea şi gestionarea unei structuri de economie sociala

 Alegerea unei idei viabile de afacere socială

În cazul unei afaceri sociale procesul decizional este mai dificil decât în cazul unei afaceri pur economice şi asta pentru că alături de obiectivele de profitabilitate economică se află obiectivele sociale. De de cele mai multe ori, profitul social primează în fata profitului economic.

 Alegerea unei structuri adecvate de economie socială

 

Posibile dificultati:

 

Slabă cunoaştere şi înţelegere a conceptului de economie socială la nivelul comunitatii.

 Slabă cunoaştere a tipologiei de SES şi a caracteristicilor specifice acestora. Acest lucru poate duce la un număr mare de întrebări şi scepticism din partea membrilor comunităţilor locale sau chiar din partea unor antreprenori locali.

 Scepticism şi neîncredere a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile în propunerea de a deveni membru fondator în structuri colective de economie socială.

 

Poziţionarea pe o nişă de piaţă viabilă

 

Pentru orice tip de activitate economică, indiferent dacă urmăreşte scopuri sociale sau nu, găsirea unei nişe de piaţă pentru comercializarea propriilor bunuri sau servicii este esenţială.

Promovare sublinierea prin campaniile de promovare a caracterului social al activităţii economice şi a plus valorii pe care o obţin cumpărătorii prin achiziţionarea de bunuri şi servicii de la un SES. Valoarea adăugată la utilitatea directă a bunului şi serviciului pentru consumator este contribuţia la ameliorarea unei probleme sociale. Înţelegerea faptului că existenţa unei cauze sociale asociată unui produs poate spori substanţial vânzările a dus la asocierea organizaţiilor pur economice cu anumite cauze sociale. Situaţiile de acest fel sunt numeroase, inclusiv în România şi includ firme celebre precum Pampers, apă minerală Bucovina, Coca Cola etc. Structurile de economie socială pot exploata superior această asociere cu cauzele sociale pe care le reprezintă, pentru a creşte şansele de comercializare.

Preţ. Structurile de economie socială au o paletă mai largă de politici de preţ care permit comercializarea propriilor produse szau servicii în maniere diverse. Se vorbeşte astfel despre politici de preţ voluntar (voluntary priceing) în care nu se cere un preţ fix, dar se solicită concumatorilor să facă o donaţie care, de cele mai multe ori, depăşeşte valoarea bunului sau serviciului, dar şi despre preţ majorat, prin includerea faţă de costul de producţie a unui cost de implicare în rezolvarea unei probleme sociale.

 

Posted in: Uncategorized
Economia sociala – sprijin pentru persoane cu dizabilitati -

Economia sociala – sprijin pentru persoane cu dizabilitati -

By on February 26, 2020

Economia sociala – sprijin pentru persoane cu dizabilitati – Î n t r u c â t c o n s e n s u l a s u p r a d e f i n i ţ i

Discriminarea de gen- o problema actuala -

Discriminarea de gen- o problema actuala -

By on February 24, 2020

Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectiv specific: 4.16 Consolidarea capacității întreprinderilor de economie sociala de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă Titlu proiect: “IES- Inovare in Economia Sociala” Cod SMIS proiect: 127700 Proiect cofinanțat din Fondul Social European

Întreprinderile sociale Romano Cher

Întreprinderile sociale Romano Cher

By on January 30, 2020

  Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectiv specific: 4.16 Consolidarea capacității întreprinderilor de economie sociala de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă Titlu proiect: “IES- Inovare in Economia Sociala” Cod SMIS proiect: 127700 Proiect cofinanțat din Fondul Social

RECICLETA

RECICLETA

By on January 29, 2020

Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Obiectiv specific: 4.16 Consolidarea capacității întreprinderilor de economie sociala de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă Titlu proiect: “IES- Inovare in Economia Sociala” Cod SMIS proiect: 127700 Proiect cofinanțat din Fondul Social European